Principalele tipuri de miere
Pe langa efectele generale ale mierii, exista si proprietati particulare ale acesteia, in functie de provenienta sa:
Mierea extraflorala
Provine din nectarul secretat de alte parti ale unor plante (cum ar fi porumbul, secara) sau arbori (mar, prun, nuc, tei, plop, stejar, artar, frasin, mesteacan etc.), unde se afla glande nectarifere asemanatoare cu cele in interiorul florilor.
Mierea extraflorala are o greutate specifica mai mare ca mierea obisnuita, iar culoarea sa este putin mai inchisa, continand zaharuri valoroase ca fructoza si glucoza, dar si unele zaharuri inferioare ca dextrina, melezitoza, precum si saruri minerale in proportii ceva mai mari ca la mierea florala.
Mierea de mana
Pentru consumul uman are o valoare deosebita, continand multa inhibina (un bactericid foarte puternic) si saruri minerale (de 12,8 – 20 de ori mai bogata in saruri minerale decat cea florala), calciul si magneziul prezentand cel mai mare interes terapeutic intrucat organismul uman asimileaza mult mai bine aceste saruri prin alimentatia naturala decat prin administrarea sintetica. Are proprietati laxative mult mai puternice decat celelalte tipuri de miere, are efect antiinflamator asupra tubului digestiv, favorizeaza eliminarea toxinelor din corp.
Mierea de molid si brad
Mierea de molid are culoare verde inchis, iar cea de brad – galben aurie. Ambele contin 25,68% melezitoza (datorita urme lor de rasina continute) si inhibina, produs al unei enzime. Enzima producatoare a inhibinei este o glucozooxidaza care, in prezenta aerului produce din fructoza hidrogen-hiperoxid. Inhibina este cunoscuta in medicina pentru efectul ei sterilizator. Mierea de conifer este foarte rara, randamentul de culegere al albinelor fiind mic. Are proprietati exceptionale asupra sistemului respirator, beneficiind de proprietati antiinfectioase, expectorante, antitusive si, atunci cand este consumata cu tot cu fagure, bronhodilatatoare.
Mierea de floarea-soarelui – are proprietati tonice psihice si tonice generale, este afrodisiaca, stimuleaza imunitatea.
Mierea de salcam – se pastreaza lichida in mod natural, fiind foarte bogata in fructoza. Are proprietati calmante. Mai este recomandata drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiaca.
Mierea de zmeura – Are o culoare albicioasa, specifica. Regleaza activitatea ovarelor, este reintineritoare, previne aparitia unor afectiuni ca osteoporoza si sclerodermia.
Mierea de menta – Se foloseste ca antitusiv, bronhodilatator, calmant gastric, analgezic, antispastic, usureaza digestia si combate balonarea.
Mierea de trifoi – Are o actiune diuretica foarte buna, ajutand la eliminarea apei in exces din tesuturi si, de asemenea, are o actiune estrogena.
Mierea de tei – Este calmant psihic, somnifer, anafrodisiac.
Mierea de mac – are un efect sedativ, antispastic si anafrodisiac puternic. Are o nuanta mai inchisa, avand in compozitie granule de polen de mac, care este negru la culoare.
Mierea poliflora – proprietatile sale difera foarte mult in functie de regiunea din care este recoltata. De exemplu, mierea de la campie are o actiune antiseptica si sedativa mai puternica, spre deosebire de mierea poliflora din regiunile muntoase inalte, la care efectul antiinfectios se adreseaza in special aparatului respirator, iar efectul sedativ este inlocuit cu unul tonic nervos. In general, mierea poliflora este considerata cel mai complex tip de miere ca actiune terapeutica, ea ingloband nectarul de la cateva zeci, daca nu sute, de specii de plante medicinale si imprumutand ceva din proprietatile terapeutice ale fiecareia dintre ele.
Mierea de Manuka
La Honey Research Unit de la University of Waikato, Noua Zeelanda, biochimistul Peter Molan, a identificat un tip de miere cu calitati de vindecare foarte puternice: antibacteriene, antimicrobiene, antivirale, antioxidante, antiseptice, antiinflamatorii si antifungice, facand-o extrem de eficienta in sustinerea sistemului imunitar si ameliorarea unei mari varietati de probleme de sanatate. Mierea de Manuka este o miere monoflorala speciala produsa de albine din florile de Manuka (Leptospermum scoparium), o specie de Tea Tree, existenta numai in noua Zeelanda si unele zone ale Australiei.
P. Molan a clasificat mierea de Manuka in functie de puterea antibacteriana, introducand factorul UMF (Unique Manuka Factor). Numai mierea clasificata UMF 10+ si peste, poate fi folosita in mod eficient pentru rezolvarea unor probleme de sanatate.
Proprietati antimicrobiene ale mierii de manuka se manifesta la specii de:
– Escherichia coli (E. coli),
– Staphylococcus aureus (Staph infections),
– Citrobacter freundii, Proteus mirabilis,
– Pseudomonas aeruginosa,
– Salmonella typhimurium,
– Streptococcus faecalis,
– Streptococcus pyogenes,
– Helicobacter Pylori (H. pylori, ulcere stomac),
– Methicillin-resistant Staphylococcus aureus (MRSA) – infectii de spital,
– Vanocomycin-resistant Enterococci
(VRE) (4).
Ultimele cercetari au identificat si alte utilizari ale mierii astfel:
Diabetul – studii recente, efectuate in mai multe tari ale lumii, arata ca inlocuirea totala a zaharului in alimentatie cu miere duce la o scadere cu 60-70% a ratei de aparitie a diabetului. Mai ales in alimentatia copiilor si tinerilor este recomandata folosirea mierii ca unic indulcitor, deoarece ajuta la prevenirea diabetului juvenil.
Obezitatea – Peste 60% dintre persoanele afectate de obezitate din intreaga lume sunt dependenti de zahar si de produsele care il contin (ciocolata, prajituri, sucuri, bomboane, inghetata).
Caria dentara – De la aparitia zaharului in alimentatie, in urma cu 200 de ani, rata aparitiei unor boli cum ar fi caria dentara, dia betul, obezitatea a crescut exponential. In prezent, caria dentara este cea mai raspandita boala din lume, afectand 98% din populatia planetei.
Constipatia – se previne foarte eficient prin consumul zilnic de miere. Doza care se ia in fiecare zi este de doua lingurite de miere, pe cat posibil lichida si proaspata (obtinuta in anul respectiv).
Osteoporoza – apare atunci cand in organism nu mai sunt sintetizati suficienti hormoni estrogeni, hormoni care au un rol crucial in fixarea calciului in oase. Toate tipurile de miere contin in cantitati mici laptisor de matca, cea mai bogata substanta naturala in acest tip de hormoni.
Tulburarile de crestere si de dezvoltare la copii – pot fi extrem de eficient prevenite prin consumul sistematic de miere de albine si de polen. Ambele produse stimuleaza in mod armonios procesele de crestere si de dezvoltare, atat la nivel fizic, cat si psihic sau mental.
La copii sub un an nu se administreaza miere de albine, acestia fiind extrem de sensibili la anumite microorganime care se pot dezvolta in miere. Copiilor intre 1 si 3 ani se administreaza 2-4 lingurite de miere pe zi, iar celor intre 3 si 6 ani cate 4-6 lingurite de miere pe zi. Adultilor se administreaza 20 de lingurite pe zi (echivalentul a 100g).
Sursa: pharma-business.ro